BRĂILOIU, CONSTANTIN
etnomuzicolog, compozitor
(n. 13 august 1893, Bucureşti – d. 20 decembrie 1958, Geneva, Elveția)
Studii: A făcut studii muzicale la Bucureşti (1901-1907), la Viena
(1907-1909), la Lausanne (1909-1911) şi la Paris (1912-1914).
Activitate:
Profesor de istoria muzicii (1923-1943) şi de folclor (1932-1943) la Conservatorul
de Muzică din Bucureşti; profesor şi rector al Academiei de Muzică
Religioasă din Bucureşti (1929-1935); consilier tehnic al Legației
române din Berna (1943-1945); lector (1948-1950), conferențiar (1951-1958)
la Centrul Național de Cercetări Ştiințifice de Etnomuzicologie
şi la Institutul de Muzicologie din cadrul Universității din Paris.
A fost fondator şi conducător al Arhivelor Internaționale de Muzică
Populară din Geneva (1944-1958) şi al Arhivei de Folclor a Societății
Compozitorilor Români (1928-1943).
Publicații: Culegeri de folclor Treizeci
de cântece populare (1928), Colinde şi cântece de stea (1931), Cântece bătrâneşti
din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Bucovina (1932), Bocete din Oaş (1938),
Poeziile soldatului Tomuț din războiul 1914-1918 (1944). Este autor a
numeroase studii de muzicologie şi folclor: La musique populaire roumaine (1930),
Despre bocetul de la Drăguş (1932), Vicleimul din Târgu Jiu (1936), Nunta
la Feleag (1934), Nunta la Someş (1940), Les vers populaires roumains chantés
(1954) apărute în reviste din țară şi din străinătate:
“Boabe de grâu”, “Formes et couleurs”, “La Revue musicale”,
“Muzica”, “Revue de misicologie”, “Sociologie românească”.
A compus muzică corală, de cameră, muzică vocală pe motive
folclorice.
Afilieri: Membru al Societății Compozitorilor Români,
membru în Consiliul de administrație al Operei Române (1929), în Comisia pentru
Arhiva Fonografică a Ministerului Cultelor şi Artelor (1932), în Comitetul
Artistic al Societății Corale “Carmen”, membru al Societății
Franceze de Muzicologie din Paris; cavaler al Legiunii de Onoare (1929); membru
corespondent al Academiei Române (1946) şi membru post-mortem (1990).
Contribuții : A desfăşurat o intensă activitate de culegere a
creației muzicale populare din diferite regiuni ale țării.
REFERINŢE (BIBLIOGRAFIE):
Dorina N. Rusu. Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, Bucureşti,
1999, p.84-85.
Golea, Antoine; Vignal, Marc (coord.). Dicţionar de mari muzicieni, trad. Oltea
Şerban-Parau, Buc., 2000, p.69
Cosma, Viorel. Compozitori şi muzicologi români. Mic lexicon, Ed. Muzicală,
Bucureşti, 1965, p. 41;
Drăgoi Sabin. Constantin Brăiloiu, în “Revista de folclor”,
Bucureşti, nr.4/1958;
Schaffner, André. Bibliografie des travaux de Constantin Brăiloiu, în “Revue
de musicologie”, Paris, vol. XLIII, iul. 1959.